Istoric

ÎNFIINTAREA FACULTATII

Istoria înaltului forum stiintific si de învatamânt reprezentat de Academia de Studii Economice din Bucuresti consemneaza existenta în perioada interbelica si imediat dupa aceasta a unor cursuri, conferinte si lucrari de specialitate ale caror domeniu de preocupare se referea, direct sau indirect, la aspecte privind agricultura si politica agrara din vremea respectiva. Subliniem în acest sens:

- În planul de învatamânt din 1913 exista disciplina Comertul cerealelor si al derivatelor lor, regasita si ulterior în programele de studii

- La Facultatea de stiinte cooperatiste (1947) se predau disciplinele: Productia agricola si valorificarea ei sEconomia agrara;

- Profesorul Victor Slavescu ne-a lasat un curs de Economie agrara (1933);

- Mai presus de toate, se înscrie contribu?ia deosebita a lui Virgil Madgearu la dezvoltarea economiei agrare, regasita, între altele în cursul de Economie nationala, care avea, ca prima parte, Politica agrara (1937) si în cursul de perfectionare Tari agrare si tari industriale, predat în anul 1934

Evolutia  Sectiei de Economie agrara si a Facultatii de Economia agriculturii

Facultatea/sectia

Facultatea de care a apartinut sectia

Institutia 
de învatamânt superior

Perioada

Sectia de Economie agrara

Planificare si Administratie economica

Institutul 
de Stiinte Economice si Planificare 

1948-1959

Sectia de Economie agrara

Economie Generala

Institutul 
de Stiinte Economice

1959-1967

Sectia de Economie agrara

Economia Productiei

Academia de Studii Economice 
din 
Bucuresti

1967-1970

Facultatea Economia Agriculturii

*

Institutul Agronomic

Nicolae Balcescu Bucuresti

1970-1976

Facultatea de Contabilitate 
si Economie Agrara

*

Academia de Studii Economice 
din 
Bucuresti

1976-1986

Sectia de Contabilitate 
si Economie Agrara

Economia Industriei 
si Agriculturii

Academia de Studii Economice 
din Bucuresti

1986-1989

Facultatea Economia Productiei Agricole  si Alimentare

*

Academia de Studii Economice 
din 
Bucuresti

1990-1993

Facultatea Economia si Gestiunea Productiei Agricole si Alimentare

*

Academia de Studii Economice 
din 
Bucuresti

1993-2003

Facultatea Economie Agroalimentara si a Mediului

*

Academia de Studii Economice 
din 
Bucuresti

2003-prezent

Istoria facultatii nu a fost lipsita de peripetii, dar dificultatile au fost surmontate si, gratie eforturilor celor care au exercitat managementul facultatii, ale membrilor corpului profesoral al acesteia si ale unor persoane din conducerea ASE si din afara acesteia, animate de bune intentii fata de acest domeniu al învatamântului superior, ea a ajuns la actuala stare, bine consolidata. Prin tot ceea ce s-a facut si se face, facultatea si-a câstigat un loc bine meritat în ASE.

DURATA STUDIILOR

În existenta sa de aproape 65 de ani, învatamântul de economie agrara din ASE a cunoscut schimbari în ceea ce priveste durata studiilor.

 Perioada

Durata studiilor

Programul de licen?a

1948-1952

3 ani

1952-1957

4 ani

1957-1966

5 ani

1967-1990

4 ani

1990-1997

5 ani

1993-2005

4 ani

2005-prezent

3 ani

Desfasurarea în paralel, pe anumite perioade, a studiilor cu durata diferita a facut ca în anii 1971,1997, 2008 sa absolve  cursurile câte doua promotii. Învatamântul fara frecventa si învatamântul la distanta, care au existat în facultate în diverse perioade, aveau durata studiilor, de regula, cu un an mai mare.

SPECIALIZARI

Începând cu anul universitar 2002/2003 s-a renuntat la pachetele optionale si s-a revenit la doua specializari: Economia agroalimentara si Economia mediului. În primii doi ani se realiza pregatirea fundamentala, iar în ultimii doi pregatirea de specialitate. Anul 2005 a marcat trecerea la o alta structura a ciclurilor universitare (Procesul Bologna): 3 ani pregatire de licenta; 2 ani studii masterale; 3 ani pregatire doctorala. Acest mod de organizare functioneaza si in prezent, potrivit  reglementarilor in vigoare.

ÎNVA?AMÂNTUL POSTUNIVERSITAR

Învatamântul postuniversitar s-a regasit în facultate sub forme variate, urmarindu-se, dupa caz, aprofundarea cunostintelor sau actualizarea lor, ultimul aspect tinând de formarea continua. Cursurile postuniversitare organizate în maniera clasica se adresau specialistilor care lucrau în agricultura sau în celelalte domenii care aveau legatura cu profilul facultatii. În decursul timpului s-au desfasurat mai multe cursuri postuniversitare, cum ar fi: Economia agriculturii; Managementul exploatatilor agricole; Agromarketing; Marketing si mediu; Politici agroalimentare si de mediu.

La învatamântul de zi s-au înfiintat studiile de aprofundare. Acestea se dovedeau a fi utile în special absolventilor care doreau sa-si desfasoare activitatea profesionala si sa-si construiasca o cariera în domeniul cercetarii stiintifice, în învatamânt, care intentionau sa ocupe functii manageriale sau la nivel macroeconomic etc. Ele au trezit interesul absolventilor ciclului de licenta, multi urmând aceste tipuri de cursuri. În facultate au fost înfiintate doua cursuri de aprofundare, având legatura cu continutul studiilor de licenta si cu specializarile de referinta existente: Managementul sistemului agroalimentar si Managementul ecosistemelor. Debutul celor doua cursuri s-a produs în anul universitar 1994/1995. Începând cu anul universitar 1995/1996, studiile aprofundate au fost încadrate în categoria celor postuniversitare. Cele doua cursuri de aprofundare si-au desfasurat activitatea pâna în anul universitar 2003/2004. Aceasta forma de învatamânt postuniversitar si-a încetat functionarea în anul universitar 2007/2008.

Începând cu anul universitar 1999/2000, s-au introdus programe de masterat care se desfasurau în baza unui regulament riguros. Au fost organizate urmatoarele programe de masterat: Agrobusiness si Managementul proiectelor de dezvoltare rurala si regionala.  Odata cu trecerea la sistemul Bologna, începând cu 2008/2009, au fost introduse doua tipuri de studii masterale: de aprofundare (MA), care din 2010/2011 s-au numit masterate de cercetare (MC); de pregatire complementara (MC), din 2010/2011 fiind denumite masterate profesionale (MP). Acestea se adreseaza absolventilor oricarui program de licenta, ei putând astfel face pasul spre profesia de economist, potrivit specializarii existente în facultate. În mod concret, s-au constituit si au functionat urmatoarele programe de masterat: de aprofundare, devenite de cercetare (Economia si administrarea afacerilor agroalimentare si Economie Ecologica); complementare, devenite profesionale (Managementul proiectelor de dezvoltare rurala si regionala si Agrobusiness). Cele doua programe de masterat de cercetare continua ti aprofundeaza studiile de licenta (economie agroalimentara si a mediului), deschizând perspective stiintifice largi. Programele de masterat profesionale au o relevanta aparte, daca avem in vedere ceea ce reprezinta economia rurala si cea agroalimentara în  conditiile din prezent din tara noastra si nevoia de dezvoltare economico-sociala a spatiului rural românesc, precum si a sistemului agroalimentar.

PREGATIREA DOCTORALA

Facultatea are dreptul sa organizeze studii universitare de doctorat. Pregatirea doctorala s-a desfasurat potrivit regulamentelor care au operat în diferite perioade. Programul de doctorat, din 2005/2006, continea cerinte noi si alt mod de desfasurare a doctoratului (scoala doctorala). Ulterior s-a revenit cu diverse reglementari. La nivelul domeniului de studii economice, în ASE s-a recurs, începând cu anul universitar 2009/2010, la constituirea scolii doctorale Economie II, pentru specializarea Economie agroalimentara si a mediului. Îndrumarea doctoranzilor revine unor cadre didactice din Departamentul Economie agroalimentara si a mediului. În decursul timpului, au condus sau continua sa conduca pregatirea doctorala urmatorii membri ai departamentului: Prof.univ.dr. Vasile Malinschi;  Prof.univ.dr. Oprea Parpala; Prof.univ.dr. V.V. Topor; Prof.univ.dr. Nicolae David;  Prof.univ.dr. Gheorghe Fratila;  Prof.univ.dr. Letitia Zahiu; Prof.univ.dr. Radu Voicu;  Prof.univ.dr. Victor Manole; Prof.univ.dr. Nicolae Istudor; Prof.univ.dr. Gabriel Popescu;  Prof.univ.dr. Florina Bran; Prof.univ.dr. Dan Boboc; Prof.univ.dr. Mircea Nastase; Prof.univ.dr. Mirela Stoian. Pregatirea doctorala a fost urmata atât de absolventi ai facultatii noastre, cât si ai altor facultati, potrivit reglementarilor legale existente în decursul timpului.