ÎNFIINȚAREA FACULTĂȚII

Istoria înaltului forum științific și de învățământ reprezentat de Academia de Studii Economice din București consemnează existența în perioada interbelică și imediat după aceasta a unor cursuri, conferințe și lucrări de specialitate ale căror domeniu de preocupare se referea, direct sau indirect, la aspecte privind agricultura și politica agrară din vremea respectivă. Subliniem în acest sens:

- În planul de învățământ din 1913 exista disciplina Comerțul cerealelor și al derivatelor lor, regăsită și ulterior în programele de studii

- La Facultatea de Științe cooperatiste (1947) se predau disciplinele: Producția agricolă și valorificarea ei și Economia agrară;

- Profesorul Victor Slăvescu ne-a lăsat un curs de Economie agrară (1933);

- Mai presus de toate, se înscrie contribuția deosebită a lui Virgil Madgearu la dezvoltarea economiei agrare, regăsită, între altele în cursul de Economie națională, care avea, ca primă parte, Politica agrară (1937) și în cursul de perfecționare Țări agrare și țări industriale, predat în anul 1934

Evoluția  Secției de Economie agrara și a Facultății de Economia agriculturii

DURATA STUDIILOR

În existența sa de aproape 65 de ani, învățământul de economie agrară din ASE a cunoscut schimbări în ceea ce privește durata studiilor.

Desfășurarea în paralel, pe anumite perioade, a studiilor cu durată diferită a făcut ca în anii 1971,1997, 2008 să absolve  cursurile câte două promoții. Învățământul fără frecvență și învățământul la distanță, care au existat în facultate în diverse perioade, aveau durata studiilor, de regulă, cu un an mai mare.

SPECIALIZĂRI

Începând cu anul universitar 2002/2003 s-a renunțat la pachetele opționale și s-a revenit la două specializări: Economia agroalimentară și Economia mediului. În primii doi ani se realiza pregătirea fundamentală, iar în ultimii doi pregătirea de specialitate. Anul 2005 a marcat trecerea la o altă structură a ciclurilor universitare (Procesul Bologna): 3 ani pregătire de licență; 2 ani studii masterale; 3 ani pregătire doctorală. Acest mod de organizare funcționează și in prezent, potrivit  reglementărilor in vigoare.

ÎNVĂȚĂMÂNTUL POSTUNIVERSITAR

Învățământul postuniversitar s-a regăsit în facultate sub forme variate, urmărindu-se, după caz, aprofundarea cunoștințelor sau actualizarea lor, ultimul aspect ținând de formarea continuă. Cursurile postuniversitare organizate în manieră clasică se adresau specialiștilor care lucrau în agricultură sau în celelalte domenii care aveau legătură cu profilul facultății. În decursul timpului s-au desfășurat mai multe cursuri postuniversitare, cum ar fi: Economia agriculturii; Managementul exploatațiilor agricole; Agromarketing; Marketing și mediu; Politici agroalimentare și de mediu.

La învățământul de zi s-au înființat studiile de aprofundare. Acestea se dovedeau a fi utile în special absolvenților care doreau să-și desfășoare activitatea profesională și să-și construiască o carieră în domeniul cercetării științifice, în învățământ, care intenționau să ocupe funcții manageriale sau la nivel macroeconomic etc. Ele au trezit interesul absolvenților ciclului de licență, mulți urmând aceste tipuri de cursuri. În facultate au fost înființate două cursuri de aprofundare, având legătură cu conținutul studiilor de licență și cu specializările de referință existente: Managementul sistemului agroalimentar și Managementul ecosistemelor. Debutul celor două cursuri s-a produs în anul universitar 1994/1995. Începând cu anul universitar 1995/1996, studiile aprofundate au fost încadrate în categoria celor postuniversitare. Cele două cursuri de aprofundare și-au desfășurat activitatea până în anul universitar 2003/2004. Această formă de învățământ postuniversitar și-a încetat funcționarea în anul universitar 2007/2008.

Începând cu anul universitar 1999/2000, s-au introdus programe de masterat care se desfășurau în baza unui regulament riguros. Au fost organizate următoarele programe de masterat: Agrobusiness și Managementul proiectelor de dezvoltare rurală și regională.  Odată cu trecerea la sistemul Bologna, începând cu 2008/2009, au fost introduse două tipuri de studii masterale: de aprofundare (MA), care din 2010/2011 s-au numit masterate de cercetare (MC); de pregătire complementara (MC), din 2010/2011 fiind denumite masterate profesionale (MP). Acestea se adresează absolvenților oricărui program de licență, ei putând astfel face pasul spre profesia de economist, potrivit specializării existente în facultate. În mod concret, s-au constituit și au funcționat următoarele programe de masterat: de aprofundare, devenite de cercetare (Economia și administrarea afacerilor agroalimentare și Economie Ecologica); complementare, devenite profesionale (Managementul proiectelor de dezvoltare rurală și regională și Agrobusiness). Cele două programe de masterat de cercetare continuă și aprofundează studiile de licență (economie agroalimentara și a mediului), deschizând perspective științifice largi. Programele de masterat profesionale au o relevanță aparte, dacă avem in vedere ceea ce reprezintă economia rurală și cea agroalimentară în  condițiile din prezent din țara noastră și nevoia de dezvoltare economico-socială a spațiului rural românesc, precum și a sistemului agroalimentar.

PREGĂTIREA DOCTORALĂ

Facultatea are dreptul să organizeze studii universitare de doctorat. Pregătirea doctorala s-a desfășurat potrivit regulamentelor care au operat în diferite perioade. Programul de doctorat, din 2005/2006, conținea cerințe noi și alt mod de desfășurare a doctoratului (Școala doctorală). Ulterior s-a revenit cu diverse reglementări. La nivelul domeniului de studii economice, în ASE s-a recurs, începând cu anul universitar 2009/2010, la constituirea Școlii doctorale Economie II, pentru specializarea Economie agroalimentara și a mediului. Îndrumarea doctoranzilor revine unor cadre didactice din Departamentul Economie agroalimentara și a mediului. În decursul timpului, au condus sau continuă să conducă pregătirea doctorală următorii membri ai departamentului: Prof.univ.dr. Vasile Malinschi;  Prof.univ.dr. Oprea Parpală; Prof.univ.dr. V.V. Topor; Prof.univ.dr. Nicolae David;  Prof.univ.dr. Gheorghe Frățilă;  Prof.univ.dr. Letiția Zahiu; Prof.univ.dr. Radu Voicu;  Prof.univ.dr. Victor Manole; Prof.univ.dr. Nicolae Istudor; Prof.univ.dr. Gabriel Popescu;  Prof.univ.dr. Florina Bran; Prof.univ.dr. Dan Boboc; Prof.univ.dr. Mircea Năstase; Prof.univ.dr. Mirela Stoian. Pregătirea doctorală a fost urmată atât de absolvenți ai facultății noastre, cât și ai altor facultăți, potrivit reglementărilor legale existente în decursul timpului.